De ce aceeași parcelă nu produce uniform? Sol, apă, nutriție și diferențele pe care le poți vedea din aer

Aceeași sămânță, aceeași zi de semănat, aceeași cantitate de îngrășământ, dar cu toate acestea, cultura nu se dezvoltă la fel pe întreaga parcelă?Într-o parte aveți o cultură deasă, verde închis și plină de vigoare, iar la câteva zeci de metri mai încolo dați peste porțiuni gălbui, rare sau vizibil rămase în urmă. 

Diferențele nu sunt întotdeauna vizibile de la marginea solei. Unele apar în centrul parcelei, urmează zonele tasate sau se repetă în aceleași locuri în fiecare an. Până la recoltare, ele se pot transforma în diferențe importante de producție.

O hartă realizată din aer poate delimita aceste zone, dar nu oferă și explicația. Valorile diferite ale indicilor de vegetație arată că plantele nu răspund uniform. Cauza trebuie stabilită prin corelarea imaginilor cu istoricul parcelei și cu verificările făcute direct în câmp.

Neuniformitatea culturii începe adesea în sol

O parcelă care pare perfect dreaptă și uniformă la prima vedere poate ascunde sub brazdă diferențe majore de textură, structură, materie organică, pH sau adâncime a stratului fertil. Toate aceste detalii nevăzute decid în final cât de adânc pătrund rădăcinile, cum circulă apa în sol și cât de ușor își ia planta hrana din îngrășăminte. 

În zonele cu sol mai greu, apa se poate infiltra lent și poate rămâne mai mult timp la suprafață. În porțiunile nisipoase, apa se pierde mai repede, iar plantele resimt mai devreme lipsa precipitațiilor. Pe terenurile cu un strat fertil mai subțire, rădăcinile au acces la o rezervă mai mică de apă și nutrienți.

Tasarea este o altă problemă deasă pe care o întâlnim în câmp. O vedem mereu la capetele de rând unde întorc tractoarele, pe vechile urme de utilaje sau pe zonele lucrate forțat, pe când pământul era încă plin de apă. Stratul acela compactat acționează ca o barieră de beton, oprind aerisirea solului, blocarea rădăcinilor în adâncime și stricând tot drenajul natural.

Toată experiența din agricultura de precizie confirmă că aceste diferențe din pământ explică o bucată uriașă din minusul de recoltă pe care îl constatați la final de an pe aceeași solă. Dacă mergem cu aceeași rețetă peste tot, orbitor, nu facem decât să îngropăm banii. Putem arunca exact aceeași normă de sămânță și aceleași kilograme de complex în toată parcela, dar plantele din peticele problematice nu vor avea niciodată condițiile necesare să le transforme în recoltă bogată.

Cum produce apa diferențe de vegetație în aceeași solă

Apa nu se distribuie uniform nici măcar după o ploaie care acoperă întreaga parcelă. Microrelieful, textura solului, gradul de tasare și capacitatea de infiltrare decid câtă apă rămâne în fiecare zonă și cât timp poate fi folosită de plante.

În punctele mai joase se poate acumula apă, mai ales dacă solul este compactat sau drenajul este slab. Rădăcinile pot suferi din cauza lipsei de oxigen, iar plantele rămân în urmă. În zonele ridicate sau pe solurile mai ușoare, rezerva de apă se epuizează mai repede și apare stresul hidric.

Așa se ajunge la situații în care, în aceeași solă și în aceeași săptămână, o plantă din vale se îneacă în exces de umezeală, în timp ce alta la câteva zeci de metri distanță se usucă de sete. La grâu, cercetări recente privind variația producției în interiorul solelor au identificat apa drept una dintre principalele cauze ale diferențelor, în legătură cu textura solului. 

Din aer, aceste zone pot avea un răspuns spectral diferit. Harta arată unde vegetația este mai slabă, însă o valoare redusă nu înseamnă mereu secetă. Același răspuns poate apărea din cauza băltirii, tasării, răsăririi neuniforme, bolilor sau unei probleme de nutriție.

Aceeași doză de îngrășământ nu înseamnă aceeași nutriție

Fertilitatea solului nu este dată numai de cantitatea totală de nutrienți. Contează forma în care se găsesc, pH-ul, umiditatea, temperatura și capacitatea rădăcinilor de a ajunge la ei.

O zonă tasată poate avea elemente nutritive disponibile în sol, dar un sistem radicular slab dezvoltat nu le va valorifica la fel de bine. Pe solurile cu pH diferit, disponibilitatea unor elemente poate varia chiar dacă doza aplicată a fost identică.

Apa și nutriția sunt strâns legate. În lipsa apei, nutrienții se deplasează mai greu către rădăcini, iar planta nu îi poate absorbi eficient. În zonele cu exces de apă pot apărea pierderi sau blocaje, iar rădăcinile își reduc activitatea.

Din acest motiv, o zonă cu plante mai deschise la culoare nu trebuie etichetată imediat drept „deficit de azot”. Răspunsul spectral poate fi compatibil cu o problemă de nutriție, dar cauza trebuie confirmată prin controlul plantelor, analiza solului sau analiza foliară.

În plus, indicii de vegetație sunt mai sensibili la anumite forme de stres decât la altele. Cercetările arată că răspunsul spectral la deficitul de azot poate fi detectat mai ușor decât carențele de fosfor sau potasiu, mai ales atunci când acestea nu sunt severe.

Ce arată o hartă NDVI și ce nu poate diagnostica singură

Pentru zborurile de monitorizare din fermele dumneavoastră, noi, la AEROCROP, folosim drona DJI Mavic 3 Multispectral. Echipamentul combină o cameră de 20 MP cu patru camere speciale multispectrale, capabile să vadă dincolo de ochiul liber în spectrele verde, roșu, red-edge și infraroșu apropiat. Din datele pe care le culegem în timpul zborului generăm hărți detaliate NDVI, NDRE și alți indici de vegetație esențiali pentru deciziile din teren.

Harta NDVI este instrumentul de bază prin care vă scoatem în evidență vigoarea și gradul de acoperire al culturii. În câteva minute aveți delimitate clar pe ecran toate zonele unde plantele au un răspuns slab, mediu sau viguros, comparativ cu media parcelei.

Când plantele au crescut deja mari și cultura s-a închis complet, apelăm la indicele NDRE. Acesta folosește banda red-edge și continuă să citească precis nivelul de clorofilă și sănătatea frunzelor chiar și într-o masă vegetală bogată. 

Harta pe care v-o predăm vă indică unde există o problemă și câte hectare ocupă petecul respectiv. Ca să aflăm însă de ce a apărut acel gol sau îngălbenire, pasul următor este să mergem țintit, împreună cu dumneavoastră sau cu agronomul fermei, direct la coordonatele respective din câmp.

Cum transformăm la AEROCROP harta în puncte concrete de verificare 

Monitorizarea începe cu stabilirea conturului parcelei și planificarea zborului. Mavic 3M acoperă întreaga suprafață, inclusiv zonele din mijlocul solei care sunt greu de verificat printr-o inspecție obișnuită.

După prelucrarea imaginilor, fermierul primește harta RGB, harta de vegetație și un raport în care sunt delimitate zonele neuniforme. Acestea devin puncte concrete de control în teren.

Într-o zonă cu valori scăzute se pot verifica:

• densitatea și stadiul plantelor;

• umiditatea și structura solului;

• adâncimea rădăcinilor;

• existența unui strat tasat;

• urmele de boli sau dăunători;

• prezența buruienilor;

• istoricul lucrărilor și al producției.

Coordonatele permit revenirea exactă în aceleași puncte. Dacă monitorizarea este repetată, hărțile pot arăta dacă zona s-a extins, s-a stabilizat sau a răspuns la lucrarea efectuată.

Fluxul nostru de lucru la AEROCROP este următorul: zbor de monitorizare, hartă și raport, verificarea situației din teren și, dacă este justificată agronomic, planificarea intervenției. Prin zboruri repetate pe parcursul sezonului, puteți compara cu ochii dumneavoastră cum a evoluat cultura în timp. 

Harta nu înlocuiește agronomul și nici analiza de laborator. Îi arată însă unde merită să caute. În locul unor probe luate aleatoriu dintr-o parcelă de zeci sau sute de hectare, verificările pot fi direcționate către zonele care se comportă diferit.

Serviciul nostru de monitorizare pornește de la 3 euro pe hectar, fără TVA, iar prețul final îl stabilim în funcție de suprafața tarlalei, distanța până la fermă și ce anume urmărim prin scanare.

Dacă vreți să vedem ce ascunde cultura dumneavoastră și să planificăm o scanare din aer, suntem la un apel sau un mesaj distanță, la numărul de telefon 0774 399 427 sau pe adresa office@aerocrop.ro.

Harta arată unde este o diferență. De ce este diferit se verifică la fața locului, iar decizia rămâne a dumneavoastră și a agronomului cu care lucrați.