Cerealele de toamnă: când se seamănă grâul, orzul, secara și triticalele

În fiecare toamnă, calendarul spune aproximativ același lucru. Terenul, însă, rareori respectă data încercuită. Într-un an ploile vin la timp și patul germinativ poate fi pregătit fără probleme. În altul, luna septembrie se încheie cu sol uscat, iar fermierii trebuie să decidă dacă seamănă în praf sau mai așteaptă câteva zile.

De aici pornește și răspunsul la întrebarea “când se seamănă cerealele?”. Există perioade recomandate pentru fiecare specie, dar data exactă se stabilește în funcție de umiditatea solului, temperatură, cultura premergătoare, soiul ales și prognoza pentru următoarele săptămâni.

În sudul României, campania pentru cerealele de toamnă începe, de regulă, în a doua jumătate a lunii septembrie și continuă pe parcursul lunii octombrie. Orzul și secara intră mai devreme în teren, urmate de triticale și grâu. Ordinea nu este întâmplătoare. Fiecare cultură are propriul ritm de dezvoltare și trebuie să ajungă într-un stadiu potrivit înainte de primele perioade serioase de frig.

Când se seamănă cerealele de toamnă în sudul României

Pentru fermele din Teleorman și din celelalte zone de câmpie din sudul țării, pot fi luate ca reper următoarele intervale:

La semănatul grâului, perioada este ceva mai permisivă. În sudul țării, lucrările se desfășoară frecvent de la sfârșitul lunii septembrie până spre a doua jumătate a lunii octombrie. Important este ca plantele să aibă timp să răsară, să formeze un sistem radicular bun și să înceapă înfrățirea înainte de intrarea în iarnă. Grâul pus prea devreme poate crește excesiv în toamnele lungi și calde. Cultura consumă mai multă apă, iar perioada în care este expusă afidelor, bolilor și virozelor se prelungește. La polul opus, un semănat foarte târziu poate lăsa plantele slab înrădăcinate și neînfrățite înainte de frig. Grâul suportă mai bine decât alte cereale o anumită întârziere, dar asta nu înseamnă că momentul semănatului nu mai contează.

În cazul orzului de toamnă, fereastra este mai scurtă. Orzul are nevoie de timp pentru a înfrăți bine înainte de iarnă, fiind totodată mai sensibil la ger decât grâul. Dacă este semănat prea devreme și toamna rămâne caldă, cultura se poate dezvolta prea mult. Dacă este pus prea târziu, intră în iarnă insuficient pregătită. Pentru sudul României, jumătatea lunii septembrie și primele zile din octombrie rămân, în general, perioada urmărită de fermieri.

Secara se seamănă înaintea grâului și se adaptează bine inclusiv pe terenuri mai slabe, nisipoase sau acide. Rezistența sa bună la temperaturi scăzute nu elimină însă nevoia unei răsăriri uniforme. În funcție de condițiile anului, semănatul poate începe în a doua jumătate a lunii septembrie.

Pentru semănatul triticalelor, în zonele de câmpie din sud se urmărește de obicei prima jumătate a lunii octombrie. În regiunile colinare și mai reci, lucrările încep mai devreme. Triticalele sunt apreciate pentru rusticitate și pentru capacitatea de a valorifica terenuri pe care grâul poate avea rezultate mai slabe, dar cultura are nevoie, la rândul ei, de suficient timp pentru înrădăcinare și înfrățire.

Aceste intervale trebuie citite ca repere, nu ca niște termene după care semănatul nu mai poate fi făcut. O ploaie venită la momentul potrivit poate schimba planul de lucru, la fel cum o perioadă lungă de secetă poate împinge campania dincolo de datele considerate ideale.

Ce contează la semănat, dincolo de data din calendar

Poți semăna exact în perioada recomandată și să obții totuși o răsărire slabă. Se întâmplă atunci când sămânța nu găsește suficientă umiditate, patul germinativ este neuniform sau adâncimea diferă mult de la o zonă la alta.

În anii secetoși, frecvenți în sudul României, alegerea momentului devine și mai dificilă. Semănatul în sol uscat poate păstra lucrarea în calendar, dar plantele vor porni abia după prima ploaie consistentă. Dacă precipitațiile sunt slabe și umezesc doar stratul superficial, unele semințe germinează, iar altele rămân în așteptare. Apar astfel valuri diferite de răsărire în aceeași parcelă.

Nici coborârea automată a seminței mai adânc, în căutarea umidității, nu este o rezolvare sigură. Adâncimea trebuie aleasă în funcție de specie, textura solului, umiditate și particularitățile soiului. O sămânță așezată prea adânc consumă mai multe resurse pentru a ajunge la suprafață, iar plantele pot răsări mai greu și neuniform.

Contează mult și ceea ce rămâne în teren după cultura premergătoare. Resturile vegetale distribuite inegal, bulgării, zonele tasate sau diferențele de nivel se văd ulterior în cultura nouă. Când pregătirea solului se face în grabă, simpla creștere a cantității de sămânță nu repară problemele din patul germinativ.

Densitatea trebuie calculată pornind de la facultatea germinativă, masa a o mie de boabe, capacitatea de înfrățire a soiului și condițiile reale din parcelă. În cazul unui semănat întârziat poate fi necesară o ajustare, însă mai multe boabe pe metrul pătrat nu garantează automat o cultură mai bună. Dacă solul nu oferă condiții pentru germinare și dezvoltare, norma mai mare poate însemna doar un cost suplimentar.

După răsărire, merită urmărite atent golurile, diferențele de densitate, zonele în care plantele au rămas în urmă și porțiunile unde apa băltește. De pe margine, o cultură poate părea uniformă. Privită de sus, imaginea poate fi cu totul alta.

Prin cartografiere RGB și multispectrală, echipa AEROCROP poate delimita zonele cu dezvoltare diferită, astfel încât verificările din teren să nu fie făcute la întâmplare. Hărțile NDVI și NDRE arată variațiile existente în cultură, dar nu stabilesc singure cauza lor. O zonă cu vegetație slabă poate indica lipsă de umiditate, compactare, răsărire neuniformă, carențe sau un început de atac. Confirmarea se face întotdeauna în parcelă.

Ce urmează după răsărirea grâului, orzului, secarei și triticalelor

Odată încheiat semănatul, cultura nu trebuie lăsată nesupravegheată până în primăvară. Primele săptămâni pot aduce buruieni, afide, băltiri și diferențe de dezvoltare. În toamnele calde, plantele rămân active mai mult timp, dar același lucru se întâmplă și cu dăunătorii.

Pentru grâu și orz, calendarul AEROCROP include o posibilă fereastră de erbicidare postemergentă timpurie în lunile septembrie și octombrie. Intervenția se face după răsărire, cât timp buruienile sunt mici și vremea permite aplicarea. Momentul exact depinde de stadiul culturii, speciile de buruieni prezente și indicațiile produsului folosit.

Primăvara, odată cu reluarea vegetației, urmează o nouă evaluare a parcelei. În funcție de situația găsită în teren, pot fi necesare erbicidarea, tratamentele fungicide și intervențiile împotriva dăunătorilor. La burduf, apariția frunzei stindard și înspicat, ferestrele de tratament pot fi scurte. Dacă în acea perioadă plouă, terenul poate rămâne câteva zile inaccesibil pentru utilajele terestre.

În astfel de momente, aplicarea cu drona poate păstra intervenția în fereastra potrivită. Drona nu rulează pe sol, nu tasează terenul și nu lasă urme prin cultura dezvoltată. Poate intra după ploaie mai repede decât tractorul, cu condiția ca vântul, temperatura și instrucțiunile produsului să permită lucrarea.

Spunem însă clar și unde se opresc avantajele ei. Drona nu este alegerea potrivită dacă produsul nu permite aplicarea aeriană, dacă tratamentul cere un volum mare de apă sau dacă vântul poate duce soluția în afara parcelei. Înaintea fiecărei lucrări, trebuie verificat dacă metoda se potrivește tratamentului și culturii respective.

Pentru a urmări mai ușor momentele importante din sezon, te poți abona gratuit la newsletterul AEROCROP. Primești pe e-mail Calendarul tratamentelor cu drona, în care am inclus ferestrele de intervenție pentru grâu, orz, rapiță, porumb, floarea-soarelui, viță-de-vie și livezi.

Dacă vrei să verificăm o cultură de cereale de toamnă sau să discutăm despre o intervenție cu drona, trimite-ne cultura, suprafața și localitatea. Lucrăm în Teleorman, Alexandria și împrejurimi, iar pentru proiectele care justifică deplasarea putem interveni și în alte zone ale țării.

Perioadele din articol sunt orientative pentru sudul României. Ele trebuie adaptate soiului, condițiilor din fiecare parcelă, evoluției vremii și recomandărilor agronomice. Informațiile nu înlocuiesc consultanța de specialitate, buletinele de avertizare fitosanitară sau indicațiile de pe eticheta produselor.